Primăria Comunei Kibéd Község

  O dezvoltare semnificativã a infrastructurii teritoriului localitãþii Chibed se constatã dupã anul 1990. Dacã înainte de 1990 infrastructura era slab dezvoltatã, dupã 1990 au fost începute o serie de lucrãri de dezvoltare ºi modernizare, având rolul de a mãrii nivelul de confort al locuitorilor.
    Aºa au fost începute lucrãrile de modernizare a centralei telefonice, trecând de la manipularea manualã la cea automatã, a cãror lucrãri de instalare sunt finalizate în anul 2002, lucrãrile pentru alimentarea cu apã potabilã a localitãþii, lucrãrile fiind de asemenea în curs de finalizare.
    Au fost finalizate lucrãrile de conectare a satului la reþea de gaze, iar privind canalizarea au fost întocmite proiectele, urmând ca în viitorul apropiat sã înceapã lucrãrile.
 

   Prin localitatea Chibed trece drumul naþional 13A Bãlãuºeri-Sovata-Odorheiu-Secuiesc-Miercurea –Ciuc ºi este situat la 25 km de Bãlãuºeri, prin care trece drumul european E60 care este ºi traseul rutier cel mai scurt spre capitala þãrii (Târgu-Mureº-Bucureºti, 350 km).
    Astfel prin localitatea Chibed trec curse regulate de autobuze judeþene, extrajudeþene ºi internaþionale. Cursele regulate de autobuze judeþene sunt cele care leagã oraºele Sovata de oraºele Târgu-Mureº, respectiv Sighiºoara. Cele extrajudeþene sunt cele care leagã oraºul Sovata de oraºele Odorheiu-Secuiesc ºi Miercurea-Ciuc. Între oraºele menþionate mai sus sunt curse regulate zilnice, prin care localitatea este uºor de atins ºi de asemenea se poate ajunge relativ repede ºi uºor în localitãþiile situate pe linia acestor drumuri respectiv în oraºele menþionate.
 

   Cursele internaþionale sunt prezente prin cursele regulate ce trec prin localitatea Chibed zilnic pornind din oraºele Miercurea-Ciuc, Odorheiu-Secuiesc ºi Sovata cu destinaþia Budapesta sau spre alte oraºe din Ungaria. Acest tip de transport inexistent pânã în anul 1990, cunoaºte o dezvoltare explozivã mai ales dupã 1991.
    Prin localitatea Chibed trece linia feratã normalã, construitã ºi finalizatã în secolul al XIX-lea, Blaj-Praid în lungul Târnavei Mici. Aceastã linie feratã a avut un rol foarte important în viaþa satului mai ales în secolul trecut, astãzi cursele sunt foarte puþine, douã curse spre Blaj ºi douã spre Praid.
    Analizând aceste caracteristici putem spune, cã localitatea Chibed din punct de vedere al dezvoltãrii cãilor de transport este relativ bine dezvoltatã, însã slab valorificatã atât din punct de vedere economic cât ºi turistic.
 

   Alimentarea cu apã a localitãþii pânã în prezent a fost realizat din surse proprii, aproape fiecare gospodãrie dispunând de o fântânã. Însã în timpul perioadelor fãrã ploi lipsa apei potabile este o problemã în unele gospodãrii. Necesitatea realizãrii unei reþele de apã potabilã s-a impus cu acuitate, astfel în anul 2000 au fost începute lucrãrile pe teritoriul localitãþii Chibed, pânã în prezent au fost instalate conductele, a fost construit bazinul de colectare a apei deasupra localitãþii ºi au fost montate cele 50 de puncte stradale de alimentare.

    Lucrãrile pentru introducerea gazului în localitate au fost începute în anul 1997 ºi finalizate în anul 1999. Astfel s-a format un grup care sa ocupat cu aceastã problemã, locuitorii suportând toate cheltuielile. Prin aceste demersuri localitatea a fost racordatã la reþeaua de gaze. Lungimea reþelei este de 13 km. Dupã datele pe care avem din cele 826 de clãdiri ale localitãþii Chibed 450 sunt racordate la reþeaua de gaze.

Distribuþia se prezintã în urmãtorul fel, la nivelul anului 2002 (aprilie 2002):

• persoane particulare/; 439;
• instituþii: 11.

 Din aceste date rezultã cã 54,5% din clãdiri s-au racordat la reþeaua de gaze, în timp ce 46,5% din clãdiri nu, cauzele fiind cele economice, luând în considerare cã lucrãrile au fost realizate din surse locale persoanele particulare suportând cheltuielile, care s-au ridicat în cazul reþelei principale , la peste 550 dolari, dupã care populaþia a trebuit sã suporte ºi cheltuielile de montare din interiorul clãdirilor.
    Încã din mijlocul secolului al XX-lea în localitate a fost înfiinþatã o centralã telefonicã cu rolul de a deservii locuitorii comunei Ghindari, inclusiv a satului Chibed. În anul 2oo2 s-a instalat în satul Chibed centralã telefonicã digitalã automatã.
    Astãzi din cele 826 de clãdiri existente în localitate la nivelul anului 2003 (aprilie 2003 ) 296 dispune de telefon automat digital fiind si cazuri, ca o persoanã sã dispunã de mai multe telefoane.
    Astfel din totalul de 826 de clãdiri 326 dispun de telefon , iar 500 nu au telefon. Din acest punct de vedere localitatea este slab dezvoltatã.
 

   Odatã cu apariþia reþelei naþionale de telefonie mobilã ºi în localitatea Chibed se constatã o dezvoltare semnificativã a acestui tip de comunicaþie. Astãzi, la nivelul anului 2003 (aprilie 2003) numãrul abonaþilor la telefonie mobilã a fost de 189 conectate aproape în totalitate la Orange existând numai câteva excepþii de Conex.
Situaþia se prezintã în urmãtorul fel:

    Dupã cum se vede din datele de mai sus, cel mai mare procent în telefonia mobilã o deþine vârsta cuprinsã între 20-30 ani, care a rezultat din gândirea, dacã el are de ce nu sã am ºi eu, - moda actualã- în timp ce cei peste 30 ani folosesc telefonul mobil pentru a comunica mai repede în afaceri s-au la locurile de muncã.     Astãzi în localitatea Chibed datoritã noii centrale digitale instalate în anul 2002 este posibilitate de acces la Internet.  

   Din datele prezentate putem concluziona, cã infrastructura teritoriului este relativ bunã, iar la nivelul ultimilor 11 ani s-au realizat importante investiþii în acest domeniu. Modernizarea începutã cu câþiva ani în urmã este departe de finalizare, iar viitorul localitãþii depinde în parte de aceste dezvoltãri.